De ce trebuie sa vezi Batman vs Superman (FARA Spoilere)

Am intrat in cinematograf complet descurajati si cu sperante mici. Citisem multe titluri negative, review-uri care dadeau de pamant cu cea mai noua productie DC, suficiente incat sa fim influentati si sa zicem „meh…sper macar sa nu il uram”. Batman vs Superman s-a dovedit a fi, insa, plin de surprize placute.

Review FARA spoilere

Din primele douazeci de minute am inteles un lucru – daca nu esti familiar(a) cu Universul DC si mai ales cu anterioara productie Man of Steel, vei avea ceva lacune si nu vei intelege atat de bine precum ar trebui Batman vs Superman. Practic, tot filmul se invarte in jurul ideii de Zeul Superman, de neoprit, si care starneste pe langa aplauze furtunoase pentru ale sale fapte benefice si frica, uneori teroare.

Pentru ca, nu-i asa, daca este ceva ce nu cunoastem, cu atat mai mult un extraterestru, ne intimideaza, ne sperie. Si, intr-un fel sau altul, vrem sa fim siguri ca nu se intoarce impotriva noastra, ca il tinem sub control. Este o chestiune umana,  bine reliefata in film.

Batman vs Superman Secventele actuale se intretaie, de vreo trei ori, cu flash-uri din trecut sau pur si simplu fantasme ale lui Bruce Wayne incare sunt exprimate toate temerile lui (in prag de borderline) legate de prezenta pe planeta a unei super-puteri – Superman. Multi spun ca aceste „treceri” din realitate in fantasma sunt deranjante, nu sunt bine delimitate/explicate. Nu ni s-a parut deloc – din contra. Fac o treaba excelenta din a induce privitorului, fara multe cuvinte, o stare de intelegere a personalitatii unui Batman usor dezaxat, nesigur, un vigilante pe muchie de cutit.

Intelegi personajele fara sa se explice, prin actiunile lor – fie tandre, fie de furie, de nesiguranta. Si asta astept de la un film – vizual, prin actiune, sa ma introduca intr-o stare, o atmosfera.

Si aici ajuta foarte mult jocul actorilor. Ben Affleck in rolul lui Batman „nailed it”! Este FIX ceea ce trebuie, si criticii ar trebui sa isi inghita cuvintele. Ne asteptam de la un Batman sa fie solid, puternic – checked. Ne asteptam de la un Batman sa fie intunecat, troubled, cu probleme – checked. Ne asteptam de la un Batman sa se apere, sa fie uneori chiar violent – checked. Ne asteptam sa aiba sechele si nesigurante, flash-back-uri. Ati inteles. Checked.

Jesse Eisenberg in rolul lui Lex Luthor este genial – recunosc insa, este, pana la urma, o chestiune de gust. Daca nu esti inchistat in benzile desenate, o sa iti placa, daca nu…va trebui sa te obisnuiesti sa iti placa : ). Are la un moment dat (fara spoilere, am promis), un speech excelent in fata unei multimi care il reliefeaza foarte bine ca personalitate pluridimensionala, nervoasa, dementa chiar, nesigura, dar care incearca sa isi pastreze carisma si siguranta in fata celor pe care ii considera inferiori lui. Batman vs Superman 3

Per total, caracterele sunt construite prin mici amanunte, unghiuri de filmare, artificii interesante, si nu grobian, prea direct cat sa ne deranjeze intelectul.

Cel mai slab mi s-a parut ca a jucat, surprinzator poate, chiar Henry Cavill, Superman. Putea sa aiba, poate, ceva mai multe emotii, sa exprime mai multe sentimente, insa, pe alocuri, poate parea superficial. Dar hey, poate daca as fi si eu Superman (nu pot recunoaste, aici, acum, daca chiar sunt, ssst!), m-as comporta la fel. You may never know! : )

Gal Gadot in rolul Wonder Woman este…rol secundar, o introducere „pentru fani” si pentru a face legatura cu viitorul Justice League; poate putin fortata, „for the fanboys”. Actrita isi face treaba cu ce i-a scris scenaristul, nici mai mult, nici mai putin. Ramane sa o vedem in stand alone-ul Wonder Woman. Actrita promite insa.

Regia si scenariul

Inca doua parti care au fost criticate de-a lungul si de-a latul aproape peste tot.

Regiei nu am aproape nimic de reprosat. Imagine perfecta, poate cele mai bune efecte vizuale dintr-un film de gen, una dintre cele mai inspirate filmari si 3D-ul rocked, fara sa fie prea intruziv sau in vreun fel deranjant. Zack Snyder a facut o treaba excelenta din punctul nostru de vedere, reusind sa transpuna din imagini intreaga atmosfera de realitate combinata cu super-natural, teroarea cu adulatia. Din pacate, uneori, am simtit ca s-ar fi putut dezlantui mai mult, sa renunte la oarecari limite impuse, probabil, de producatori/fanii online care, din pacate, simt ca incep sa aiba din ce in ce mai multa forta de decizie. Daca toti am fi scenaristi si regizori…eheh.

De asemenea, cateva secvente, mai ales cele de reverie, par usor fortate, mai ales secventa din desert. Coregrafia este doar…gresita…acolo, chiar deranjanta. Batea Batman la ei precum la o comparatie, insa era usor hilar cum veneau toti pe rand sa si-o incaseze, precum intr-un film cu Bruce Lee din anii `70. Slabut, se mai putea lucra.

Mi-a placut insa ca nu sunt prea multe scene „de bataie”, m-ar fi deranjat sa fie un „action movie”; s-a pus insa suficient de mult accent pe evolutia si intelegerea personajelor (se putea chiar MAI mult), si asta este ce poate diferentia un film „Rambo” de un Film cu „F” mare. Sunt suficiente simboluri, la fel, care sa te puna pe ganduri dupa ce iesi din cinematograf, fara ca actiunile caracterelor sa para fortate sau exagerate. Scenele de bataie sunt excelent realizate si „credibile” – cat de credibile pot fi atunci cand niste personaje care zboara se bat cu o testoasa ninja gigant si, saraca, neinteleasa. Poate ar fi fost un pet bun, daca ar fi incercat sa comunice cu Doomsday : )

Scenariul are cateva gaurele, insa nu este imposibil sa treci peste ele. All in all, mi-ar fi placut, poate, sa aiba 20-30 de minute mai mult, pentru a inchega si mai bine actiunile/starile personajelor – poate in versiunea extended.

Da, filmul este unui „dark si gritty”. Ceva ce aplaud. Nu pare un joc video (Marvel, ahem…), pare atat de realist cat se poate face. Este uman. Ploua. Se intampla. Nu critica faptul ca ploua, si in Bucuresti e asa de vreo 4-5 zile, dammit. Este intunecat, uneori apasator. Ceea ce este excelent, avand in vedere subiectul. Are si cateva secvente care te fac sa fremeti in scaun, sa te sperii chiar. Multi au zis ca nu este amuzant si deci…nasol.

Nici nu se vrea o comedie simpatica, stangace. Se vrea un film care sa te introduca intr-o atmosfera de potential razboi, de calamitate, de tensiune, si reuseste asta. Este un film care te baga in mintile unor personaje cu probleme de diferite naturi si motivatii conflictuale. Este excelent ca incearca asta si, in general, reuseste.

Muzica este extraordinara, flawless, se potriveste excelent cu orice scena din film, este prezenta aproape non-stop si Zimmer, din nou, a facut o treaba superba.

Mergeti deci sa-l vedeti. Veti avea cel putin cateva suprize placute. Apoi, spune-ne cum ti s-a parut, ce ti-a placut si ce nu.

Enjoy!